acest capitol explică conceptul de împământare și lipire. „Împământarea” corectă este o cerință principală pentru Siguranța electrică generală, reducând riscurile atât pentru viața umană, cât și pentru instalații. Relevanța pentru protecția împotriva exploziilor este acoperită temeinic din punct de vedere al exploziei, cu o discuție generală inițială pentru a se asigura că intențiile filozofiei de împământare sunt pe deplin înțelese. Principiile de împământare electrice sunt convenite la nivel internațional, deși există diferențe cu privire la modul în care aceste principii sunt cel mai bine realizate în practică. Curenții structurali sau de avarie proveniți de la echipamentele electrice care funcționează în zone periculoase nu trebuie să devină o sursă de căldură sau scântei. Echipamentele trebuie să fie împământate în mod adecvat pentru a se asigura că conexiunile sunt de înaltă integritate și impedanță scăzută. Acest lucru trebuie menținut în mod adecvat pe toată durata de viață a instalației și a echipamentului. Există o diferență subtilă, dar esențială între împământare și legare, care trebuie înțeleasă. Împământarea este locul în care este prevăzută o cale cu impedanță redusă pentru a permite curenților de retur să funcționeze dispozitive de protecție electrică, cum ar fi siguranțele și călătoriile de supracurent într-un timp suficient de scurt. Lipirea este locul în care diferențele de tensiune dintre piesele conductoare electrice sunt eliminate. Legarea tuturor cazurilor de structură și structura de SPNE formează căile de legătură. Sarcina electrică statică este cauzată de separarea forțată a moleculelor de materiale neconductoare. Mișcarea materialului sau frecare împotriva materialului poate provoca efectul de încărcare.