sănătatea mintală poate fi definită ca absența bolilor mintale sau poate fi definită ca o stare de a fi care include, de asemenea, factorii biologici, psihologici sau sociali care contribuie la starea mentală a unui individ și la capacitatea de a funcționa în mediul înconjurător.
de exemplu, Organizația Mondială a sănătății include realizarea potențialului cuiva, capacitatea de a face față stresului normal de viață și contribuțiilor comunității ca componente de bază ale sănătății mintale. Alte definiții se extind dincolo de aceasta pentru a include, de asemenea, dezvoltarea intelectuală, emoțională și spirituală, percepția de sine pozitivă, sentimentele de valoare de sine și sănătatea fizică și armonia intrapersonală. Strategiile de prevenire pot avea ca scop scăderea ratelor bolilor mintale, dar strategiile de promovare vizează îmbunătățirea sănătății mintale. Domeniul de aplicare posibil al inițiativelor de promovare depinde de obicei de definiția sănătății mintale.
factorii determinanți ai sănătății mintale
factorii sociali, psihologici și biologici multipli determină nivelul sănătății mintale a unei persoane în orice moment. De exemplu, violența și presiunile socio-economice persistente sunt riscuri recunoscute pentru sănătatea mintală. Cele mai clare dovezi sunt asociate cu violența sexuală.
sănătatea mintală precară este, de asemenea, asociată cu schimbări sociale rapide, condiții de muncă stresante, discriminare de gen, excluziune socială, stil de viață nesănătos, sănătate fizică și încălcări ale drepturilor omului.
există factori psihologici și de personalitate specifici care îi fac pe oameni vulnerabili la problemele de sănătate mintală. Riscurile biologice includ factori genetici.
promovarea și protecția sănătății mintale
promovarea sănătății mintale implică acțiuni care îmbunătățesc bunăstarea psihologică. Acest lucru poate implica crearea unui mediu care să sprijine sănătatea mintală. Un mediu care respectă și protejează drepturile civile, politice, socio-economice și culturale de bază este fundamental pentru sănătatea mintală. Fără securitatea și libertatea oferite de aceste drepturi, este dificil să se mențină un nivel ridicat de sănătate mintală.
potrivit OMS, politicile naționale de sănătate mintală ar trebui să fie preocupate atât de tulburările mintale, cât și de problemele mai largi care promovează sănătatea mintală. Promovarea sănătății mintale ar trebui integrată în politicile și programele guvernamentale și neguvernamentale. Pe lângă sectorul sănătății, este esențial să se implice sectoarele educației, muncii, justiției, transporturilor, mediului, locuințelor și bunăstării.
Care Sunt Cele 7 Componente Ale Sănătății Mintale?
sănătatea mintală cuprinde bunăstarea noastră emoțională, psihologică și socială și este importantă în fiecare etapă a vieții, de la copilărie și adolescență până la maturitate. Cele 7 componente ale sănătății mintale includ;
nutriție bună
unul dintre cei mai evidenți factori încă recunoscuți în dezvoltarea sănătății mintale este nutriția. La fel ca inima, stomacul și ficatul, creierul este un organ care necesită cantități diferite de carbohidrați complecși, acizi grași esențiali, aminoacizi, vitamine, minerale și apă pentru a rămâne sănătoși.
o abordare integrată care reflectă în egală măsură interacțiunea factorilor biologici, precum și concepțiile psihologice, emoționale și sociale mai largi ale sănătății mintale, este vitală pentru a reduce prevalența și suferința cauzată de problemele de sănătate mintală: dieta este o piatră de temelie a acestei abordări integrate. Există dovezi emergente că nutriția de bună calitate poate juca un rol în contribuția la prevenirea problemelor de sănătate mintală și în gestionarea și recuperarea acestora atunci când și dacă apar.
reducerea stresului
o anumită cantitate de stres este o parte normală a vieții de zi cu zi. Dozele mici de stres ajută oamenii să respecte termenele limită, să fie pregătiți pentru prezentări, să fie productivi și să ajungă la timp pentru evenimente importante. Cu toate acestea, stresul pe termen lung poate deveni dăunător. Când stresul devine copleșitor și prelungit, riscurile pentru problemele de sănătate mintală și problemele medicale cresc. Stresul cronic crește riscul de a dezvolta depresie și anxietate la unele persoane. Mecanismele precise ale modului în care stresul este legat de sănătatea mintală sunt descoperite.
oamenii de știință au descoperit că cel mai timpuriu răspuns la stres se întâmplă în creier în câteva secunde de la perceperea unui ‘factor de stres’. Substanțele chimice care semnalează între celulele nervoase (neurotransmițători) sunt eliberate. Acestea includ serotonina și adrenalina. După aceasta, se eliberează hormoni de stres, care afectează în special zonele creierului cheie pentru memorie și reglarea emoțiilor. Stresul repetat schimbă cât de bine aceste sisteme sunt capabile să controleze răspunsul la stres.
cercetătorii investighează, de asemenea, modul în care aceste sisteme sunt implicate în anxietate și depresie, sugerând o legătură biochimică între stres și boli mintale. Studii recente au arătat că stresul pe termen lung poate schimba structura creierului, în special în zonele care susțin învățarea și memoria. Poate afecta atât celulele nervoase (materia cenușie), cât și conexiunile dintre ele (materia albă). Este posibil ca aceste schimbări, împreună cu alți factori, să crească probabilitatea de a dezvolta boli mintale.
stresul are un impact puternic asupra sănătății mentale și emoționale, deci este important să îl țineți sub control. Deși nu toți factorii de stres pot fi evitați, strategiile de gestionare a stresului vă pot ajuta să readuceți lucrurile în echilibru.
somn bun
somnul și sănătatea mintală sunt strâns legate. Privarea de somn afectează starea psihologică și sănătatea mintală. Iar cei cu probleme de sănătate mintală sunt mai susceptibili de a avea insomnie sau alte tulburări de somn. În mod tradițional, clinicienii care tratează pacienții cu tulburări psihiatrice au privit insomnia și alte tulburări de somn ca simptome. Dar studiile efectuate atât la adulți, cât și la copii sugerează că problemele de somn pot crește riscul și chiar pot contribui direct la dezvoltarea unor tulburări psihiatrice. Această cercetare are o aplicație clinică, deoarece tratarea unei tulburări de somn poate ajuta, de asemenea, la ameliorarea simptomelor unei probleme de sănătate mintală co-apărute.
activitatea creierului fluctuează în timpul somnului, crescând și scăzând în timpul diferitelor etape de somn care alcătuiesc ciclul somnului. În somnul NREM (non – Rapid Eye movement), activitatea generală a creierului încetinește, dar există explozii rapide de energie. În somnul REM, activitatea creierului crește rapid, motiv pentru care această etapă este asociată cu un vis mai intens.
fiecare etapă joacă un rol în sănătatea creierului, permițând activității din diferite părți ale creierului să urce sau să coboare și să permită o mai bună gândire, învățare și memorie. Cercetările au descoperit, de asemenea, că activitatea creierului în timpul somnului are efecte profunde asupra sănătății emoționale și mentale
somnul suficient, în special somnul REM, facilitează procesarea de către creier a informațiilor emoționale. Acest lucru poate influența starea de spirit și reactivitatea emoțională și este legat de tulburările de sănătate mintală și severitatea acestora, inclusiv riscul de idei sau comportamente suicidare.
activitatea fizică
activitatea fizică este un subiect de sănătate recunoscut la nivel mondial. Persoanele fizice și profesioniștii din domeniul sănătății devin din ce în ce mai conștienți de beneficiile sale, precum și de implicațiile cu care se confruntă inactivitatea. Împreună cu beneficiile fizice, cercetările au arătat că activitatea fizică are un impact pozitiv asupra sănătății mintale a individului. Persoanele cu tulburări de sănătate mintală au rate mai mari de invaliditate și mortalitate.
există numeroase ipoteze care încearcă să determine mecanismul efectului activității fizice asupra sănătății mintale. Acestea pot fi identificate ca fiind psihologice sau fiziologice. Cercetările asupra ipotezelor sunt limitate și se crede că adevăratul efect este totuși o combinație de mecanisme psihologice și fiziologice. Un studiu de cohortă a descoperit o asociere protectoare între activitatea fizică și problemele emoționale. Acest lucru sugerează că activitatea fizică are potențialul de a reduce simptomele depresiei și anxietății.
interacțiunea socială
izolarea socială este cunoscută de mult timp ca un declanșator cheie al bolilor mintale, în timp ce relațiile de susținere cu prietenii, familia și vecinii sunt benefice pentru sănătatea mintală a indivizilor și a populației. Alte forme de interacțiune socială, cum ar fi voluntariatul, sunt, de asemenea, cunoscute pentru a stimula bunăstarea.
persoanele cu prieteni și familie de susținere au, în general, o sănătate mentală și fizică mai bună decât cei cărora le lipsesc aceste rețele. Același lucru este valabil și pentru cei care participă la biserici, cluburi și organizații de voluntariat. O nouă cercetare arată că o metodă bună pentru ca oamenii să-și îmbunătățească atât memoria, cât și starea de spirit este să vorbească cu cineva timp de cel puțin zece minute. Studiul a fost realizat la Universitatea din Michigan. Evident, socializarea cu oamenii este o formă de exercițiu care necesită atenție, efort și vigilență, toate acestea fiind aspecte importante ale memoriei.
bunătatea
bunătatea este definită prin a face ceva față de tine și de ceilalți, motivat de dorința autentică de a face o diferență pozitivă. Știm din cercetare că bunătatea și sănătatea noastră mintală sunt profund conectate. Cercetările arată că bunătatea este un antidot la izolare și creează un sentiment de apartenență. Ajută la reducerea stresului, aduce o perspectivă nouă și adâncește prieteniile.
bunătatea față de noi înșine poate împiedica rușinea să ne corodeze simțul identității și să ne ajute să ne stimulăm stima de sine. Potrivit Clinicii Mayo, s-a demonstrat că bunătatea scade tensiunea arterială și cortizolul, un hormon al stresului, care are un impact direct asupra nivelului de stres. Oamenii care se dăruiesc într-un mod echilibrat tind, de asemenea, să fie mai sănătoși și să trăiască mai mult.
Spiritualitate
există dovezi că oamenii care aparțin unei comunități religioase sau care dețin credințe religioase sau spirituale au o sănătate mintală mai bună. Deci, relevanța spiritualității este acum recunoscută în cursurile pentru studenții și practicienii din domeniul sănătății mintale.
atât religia, cât și spiritualitatea pot avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale. În unele privințe, ele oferă același impact. De exemplu: atât religia, cât și spiritualitatea pot ajuta o persoană să tolereze stresul generând pace, scop și iertare. Dar beneficiile variază în general între cele două datorită naturii lor diferite.
religia oferă oamenilor ceva în care să creadă, oferă un sentiment de structură și oferă de obicei un grup de oameni cu care să se conecteze peste credințe similare. Aceste fațete pot avea un impact pozitiv mare asupra sănătății mintale-cercetările sugerează că religiozitatea reduce ratele de sinucidere, alcoolismul și consumul de droguri. Iată câteva dintre principalele beneficii ale religiei pentru sănătatea mintală. Citește Și: Cum Să-Ți Dai Seama Dacă Cineva Se Preface Boală Mintală