competitivitatea producției se află pe multe agende politice, născute dintr-o preocupare pentru firmele din economiile cu costuri ridicate care se găsesc în afara concurenței cu rivalii cu costuri reduse. Factorii de decizie guvernamentali și strategii firmelor de producție și-au pus încrederea în ceea ce etichetăm ca producție de înaltă valoare (HVM). Vedem HVM ca un fenomen incipient aflat în prezent într-o situație de preștiință, ca ceva care este încă „în curs de realizare”, firmele producătoare încercând să găsească modalități de a fi capabile să se îndepărteze de a fi nevoite să concureze la preț. Această lucrare consultă teoriile strategiei relevante cu scopul de a identifica problemele și problemele care trebuie adaptate pentru a aduce HVM în ființă și pentru a crea efectele anticipate. Am constatat că HVM trebuie văzut ca o activitate distribuită, realizând astfel o funcționalitate complexă pentru un sistem de utilizare, în timp ce este supus Constituției căii. Pentru ca HVM să funcționeze, firmele implicate trebuie să găsească soluții la problema capacității, problema de apropriere și problema guvernanței. Sugerăm că cercetările ulterioare trebuie să se implice în activitatea de rezolvare a problemelor pentru a ajuta la aducerea HVM în timp ce dezvoltă simultan teoria strategiei orientată către firmele care sunt implicate într-o activitate distribuită precum HVM.